Varicela, cunoscută și sub denumirea de „varsat de vânt”, este o infecție virală extrem de contagioasă, generată de virusul varicelo‑zosterian (VZV) și care afectează în special copiii.

Mod de transmitere

  • Contact direct: virusul se răspândește prin atingerea veziculelor sau a crustelor unei persoane infectate.
  • Aerozoli: prin tuse sau strănut, persoanele infectate eliberează particule virale în aer, care pot fi inhalate de cei neimunizați.
  • Zona zoster: persoanele care au avut varicelă pot dezvolta zona zoster, iar virusul poate fi transmis altora neexpuși anterior.

Factori de risc

  • Persoanele nevaccinate: lipsa vaccinului sau a unei infecții anterioare crește semnificativ riscul de a contracta boala.
  • Contactul cu persoane infectate: expunerea prelungită la cineva cu varicelă favorizează transmiterea.
  • Sistem imunitar slăbit: pacienții cu imunitate compromisă sunt mai vulnerabili la forme severe.

Simptomele varicelei

Primele semne

  • Febră: de obicei între 38 °C și 39 °C, însoțită de frisoane.
  • Oboseală: stare generală de rău și slăbiciune.
  • Pierdere a apetitului: scăderea poftei de mâncare în primele zile ale bolii.

Eruptia cutanată

  1. Stadiul inițial: apar pete roșii (macule) pe față, piept și spate.
  2. Formarea veziculelor: petele devin vezicule pline cu lichid, provocând mâncărime intensă.
  3. Crustificarea: veziculele se sparg și formează cruste, proces ce durează 5‑7 zile.

Alte simptome

  • Dureri de cap: cefaleea este frecventă.
  • Iritabilitate: în special la copii, poate fi un semn al bolii.
  • Inflamația gâtului: durere și disconfort la nivelul faringelui.

Complicațiile varicelei

Complicații comune

  • Infecții bacteriene secundare: apar când veziculele sunt zgâriate, permițând bacteriilor să pătrundă în piele.
  • Pneumonie: infecție pulmonară severă, în special la adulți și la persoanele imune compromise.
  • Encefalită: inflamație rară, dar gravă, a creierului.

Riscuri specifice

  • Femeile însărcinate: infecția în timpul sarcinii poate provoca malformații congenitale severe la făt.
  • Nou‑naștinii: varicela congenitală poate apărea dacă mama contractă boala în ultimele săptămâni de sarcină.

Diagnosticul varicelei

Examinarea fizică

Medicul evaluează eruptia cutanată tipică și investighează eventualul contact recent cu persoane infectate.

Teste de laborator

În cazuri speciale se pot solicita analize de sânge pentru confirmarea prezenței anticorpilor împotriva VZV.

Tratamentul varicelei

Îngrijirea la domiciliu

  • Ameliorarea mâncărimii: loțiuni cu calamină sau băi cu fulgi de ovăz reduc disconfortul.
  • Medicamente antipiretice: acetaminofenul scade febra; aspirina este evitată din cauza riscurilor.
  • Hidratarea: consumul adecvat de lichide este esențial, mai ales în prezența febrei.

Medicamente antivirale

Persoanele cu risc crescut de complicații pot primi aciclovir, cel mai eficient când este administrat în primele 24 de ore de la debutul simptomelor.

Prevenirea varicelei

Vaccinul antivaricelă

  • Recomandări: CDC recomandă două doze de vaccin pentru copii, adolescenți și adulți care nu au avut varicelă.
  • Eficiență: vaccinul reduce semnificativ riscul de infecție și de complicații asociate.

Importanța vaccinării

Vaccinarea nu protejează doar individul, ci și comunitatea prin crearea imunității de grup, limitând răspândirea virusului.