Hipertensiunea arterială – cunoscută și sub denumirea de tensiune arterială ridicată – este una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale sistemului cardiovascular și un factor major de risc pentru bolile de inimă, accidentele vasculare cerebrale și insuficiența renală. De multe ori, această boală nu prezintă semne evidente, motiv pentru care este denumită „ucigașul tăcut”.

Ce este hipertensiunea arterială?

Hipertensiunea reprezintă o creștere persistentă a presiunii sângelui asupra pereților arterelor. Valorile tensiunii se exprimă în milimetri coloană de mercur (mmHg) și includ două valori:

  • Tensiunea sistolică (primul număr) – presiunea din artere în momentul contracției inimii.
  • Tensiunea diastolică (al doilea număr) – presiunea din artere în timpul relaxării inimii între bătăi.

Valorile considerate normale sunt în jur de 120/80 mmHg. Hipertensiunea se diagnostichează când valorile sunt constant egale sau depășesc 130/80 mmHg.

Simptomele hipertensiunii

Deși majoritatea pacienților nu resimt simptome în stadiile incipiente, anumite semnale de alarmă pot apărea atunci când tensiunea devine foarte ridicată sau când apar complicații. Aceste manifestări pot fi nespecifice și ușor de confundat cu alte afecțiuni.

1. Dureri de cap frecvente

Durerea de cap, în special dimineața, poate fi intensă la persoanele cu hipertensiune severă, fiind cauzată de presiunea crescută din vasele cerebrale.

2. Amețeli și vertij

Fluctuațiile bruște ale tensiunii pot genera senzații de amețeală sau vertij, semnalând un posibil dezechilibru al fluxului sanguin cerebral.

3. Tulburări de vedere

În cazurile avansate, pot apărea vedere încețoșată, pete negre sau lumini intermitente, datorate afectării vaselor din retină.

4. Sângerări nazale frecvente

Rinoptiile repetate, fără o cauză evidentă, pot indica o creștere a presiunii în vasele mici ale nasului.

5. Durere toracică

Disconfortul în piept poate semnala o criză hipertensivă sau chiar un infarct miocardic, necesitând intervenție medicală urgentă.

6. Bătăi neregulate ale inimii

Palpitațiile sau senzația de bătăi neregulate pot apărea în urma hipertensiunii necontrolate, reflectând modificări ale ritmului cardiac.

7. Respirație dificilă

Presiunea suplimentară asupra inimii și plămânilor poate genera senzația de lipsă de aer, în special în timpul efortului fizic.

8. Oboseală și confuzie

Hipertensiunea severă poate reduce aportul de oxigen la nivel cerebral, provocând oboseală accentuată, confuzie sau chiar leșin.

Diagnosticarea hipertensiunii arteriale

Diagnosticul se bazează pe măsurători repetate ale tensiunii arteriale în cadrul consultațiilor medicale, completate de diverse teste pentru a evalua impactul asupra organelor și posibilele cauze.

1. Măsurarea tensiunii arteriale

Medicul efectuează de obicei două sau mai multe măsurători în zile diferite, pentru a confirma valoarea medie a tensiunii.

Clasificarea tensiunii arteriale:

  • Tensiune normală: < 120/80 mmHg
  • Tensiune crescută: 120‑129/80 mmHg
  • Hipertensiune stadiul 1: 130‑139/80‑89 mmHg
  • Hipertensiune stadiul 2: > 140/90 mmHg
  • Criză hipertensivă: > 180/120 mmHg – necesită intervenție de urgență

2. Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale (MAPA)

Dispozitivul purtat 24 de ore înregistrează continuu valorile tensiunii, oferind o imagine completă a fluctuațiilor zilnice și identificând hipertensiunea mascată.

3. Teste de laborator

Analizele sanguine și urinare evaluează impactul hipertensiunii asupra organelor și identifică factori de risc suplimentari:

  • Colesterol – pentru risc aterosclerotic.
  • Creatinină și uree – funcția renală.
  • Electroliți (potasiu, sodiu) – echilibrul mineral.
  • Glicemie – depistarea diabetului.

4. Electrocardiograma (ECG)

Testul verifică ritmul cardiac și eventualele semne de afectare a inimii cauzate de hipertensiune.

5. Ecocardiografia

Prin unde sonore se obțin imagini detaliate ale inimii, permițând evaluarea dimensiunii și funcției ventriculului stâng și detectarea hipertrofiei.

Factori de risc pentru hipertensiune

Hipertensiunea este influențată de factori genetici și de stilul de viață. Cei mai frecvent întâlniți factori de risc sunt:

  • Vârsta – vasele devin mai rigide odată cu înaintarea în vârstă.
  • Istoricul familial – prezența hipertensiunii la rude apropiate crește probabilitatea de a o dezvolta.
  • Greutatea corporală – obezitatea impune inimii un efort suplimentar.
  • Sedentarismul – lipsa activității fizice favorizează creșterea tensiunii.
  • Fumatul – determină creșteri temporare ale tensiunii și afectează elasticitatea vaselor.
  • Consumul excesiv de sare – dietă sărată duce la retenție de lichide și la presiune arterială ridicată.
  • Consumul excesiv de alcool – poate crește tensiunea și deteriora inima și ficatul.

Întrebări și răspunsuri

1. Cum pot reduce tensiunea arterială în mod natural?
Prin modificări ale stilului de viață: reducerea aportului de sare, practicarea regulată a exercițiilor fizice, pierderea în greutate și renunțarea la fumat.

2. Poate hipertensiunea să dispară de la sine?
De obicei nu, însă poate fi controlată eficient prin schimbări în stilul de viață și, dacă este necesar, prin medicație prescrisă.

3. Cât de des ar trebui să-mi măsor tensiunea arterială?
Persoanele diagnosticate cu hipertensiune urmează recomandările medicului pentru monitorizare regulată. Pentru adulții fără diagnostic, se recomandă măsurarea cel puțin o dată pe an.