Cancerul pulmonar este una dintre cele mai frecvente și mortale forme de cancer la nivel mondial. Boala apare când celulele din plămâni încep să se dividă necontrolat, formând tumori maligne care afectează funcția respiratorie. Principalul factor de risc este fumatul, deși și nefumătorii pot dezvolta această afecţiune. Diagnosticarea precoce și tratamentul adecvat sunt esenţiale pentru îmbunătăţirea prognosticului şi a calităţii vieţii pacienţilor.

Tipuri de cancer pulmonar

Cancerul pulmonar se împarte în două categorii principale, în funcție de tipul de celule implicate și de modul de creştere a tumorii:

Cancer pulmonar cu celule non‑mici (CPCNM)

Reprezintă aproximativ 85 % din toate cazurile de cancer pulmonar și cuprinde mai multe subtipuri:

  • Adenocarcinom – cel mai frecvent tip, întâlnit în special la nefumători și la femei; se dezvoltă în celulele glandulare, de obicei în zona periferică a plămânului.
  • Carcinom scuamos – apare mai des la fumători; localizat în zona centrală a plămânilor, în apropierea bronhiilor.
  • Carcinom cu celule mari – tip rar, care poate apărea în orice parte a plămânului și are tendinţa de a creşte şi de a se răspândi rapid.

Cancer pulmonar cu celule mici (CPCM)

Acest tip reprezintă aproximativ 15 % din cazuri și este aproape întotdeauna asociat cu fumatul. Are o evoluţie rapidă și un potenţial ridicat de metastază, afectând adesea ganglionii limfatici și alte organe.

Factori de risc și cauze

Deși fumatul este responsabil pentru 85‑90 % din cazurile de cancer pulmonar, există şi alţi factori care pot contribui la apariţia bolii:

  • Fumatul activ – expunerea la substanţele cancerigene din tutun deteriorează celulele pulmonare.
  • Fumatul pasiv – inhalarea fumului altor persoane creşte riscul, chiar şi la nefumători.
  • Radon – gaz radioactiv natural ce se poate acumula în locuinţe și creşte riscul de cancer pulmonar.
  • Substanţe toxice la locul de muncă – azbest, arsenic, gaze toxice și alte chimicale.
  • Poluarea aerului – expunerea pe termen lung la aerul poluat, în special în zonele cu nivel ridicat de poluanţi.
  • Istoric familial – predispoziţia genetică poate creşte riscul la persoanele cu rude apropiate afectate.

Simptomele cancerului pulmonar

Simptomele pot fi absente în stadiile incipiente, iar boala este adesea diagnosticată la un moment avansat. Cele mai frecvente manifestări includ:

  • Tuse persistentă – nu dispare și se agravează în timp.
  • Hemoptizie – tuse cu sânge sau spută roşie.
  • Dureri în piept – în special la respiraţia profundă, tuse sau râs.
  • Dispnee – dificultăţi de respiraţie cauzate de blocarea căilor respiratorii sau de răspândirea tumorii.
  • Pierdere în greutate și scădere a apetitului – fără explicație evidentă.
  • Răgușeală – când tumoră afectează corzile vocale.
  • Oboseală și slăbiciune – cauzate de boală și de tratamente.

Metode de diagnostic

Confirmarea cancerului pulmonar și stadializarea necesită o serie de investigaţii:

  • Radiografia toracică – primul test pentru identificarea masei sau a nodulului.
  • Tomografia computerizată (CT) – oferă imagini detaliate ale dimensiunii și localizării tumorii.
  • Biopsia pulmonară – prelevare de ţesut prin bronhoscopie, biopsie transtoracică sau intervenție chirurgicală, pentru confirmarea histologică.
  • PET‑CT – detectează activitatea metabolică anormală și posibile metastaze.
  • RMN – evaluarea răspândirii în creier sau în alte structuri.
  • Teste moleculare – identifică mutaţii genetice specifice, esenţiale pentru terapii ţintite și imunoterapie.

Opţiuni de tratament

Strategia terapeutică depinde de tipul și stadiul cancerului, precum și de starea generală a pacientului:

Chirurgie

  • Lobectomie – îndepărtarea unui lob pulmonar, indicată în cazurile localizate de CPCNM.
  • Pneumonectomie – îndepărtarea întregului plămân, rezervată cazurilor avansate.

Radioterapie

  • Pre‑operatorie – pentru reducerea dimensiunii tumorii.
  • Post‑operatorie – pentru eradicarea celulelor reziduale.
  • Paliativă – pentru ameliorarea simptomelor în stadiile avansate.

Chimioterapie

  • Neoadjuvantă – administrată înainte de intervenție chirurgicală.
  • Adjuvantă – administrată după operație pentru prevenirea recidivei.
  • Primară – în cazurile în care intervenția chirurgicală nu este posibilă.

Imunoterapie

Stimularea sistemului imunitar pentru a recunoaşte și a distruge celulele canceroase, utilizată în special în stadiile avansate.

Terapie ţintită

Medicamente care acționează asupra mutaţiilor genetice specifice (ex.: EGFR, ALK), oferind o alternativă mai puțin toxică decât chimioterapia.

Îngrijire paliativă

Se concentrează pe controlul durerii, dificultăţilor de respirație și alte simptome, menținând calitatea vieţii pacienţilor în stadiile terminale.

Prevenţia cancerului pulmonar

Reducerea expunerii la factorii de risc este cea mai eficientă metodă de prevenție:

  • Renunţarea la fumat – scade semnificativ riscul de apariție a cancerului.
  • Evitarea fumatului pasiv – limitarea expunerii la fumul altor persoane.
  • Protecţia la locul de muncă – utilizarea echipamentului de protecție în medii cu substanţe cancerigene.
  • Testarea nivelului de radon – în special în zonele cu radon ridicat.
  • Stil de viaţă sănătos – alimentație echilibrată, exerciţii fizice regulate și reducerea expunerii la poluarea aerului.