Cancerul ovarian este o boală malignă ce se dezvoltă în ovare, organele reproductive feminine responsabile pentru producerea ovulelor și a hormonilor estrogen și progesteron. Denumit adesea „ucigașul tăcut”, acesta se manifestă în stadii incipiente prin simptome nespecifice, fiind astfel diagnosticat frecvent în stadii avansate.
Ce este cancerul ovarian?
Boala apare când celulele din ovare sau din trompele uterine încep să se dividă anormal, formând tumori. Aceste celule canceroase pot invada țesuturile învecinate sau se pot răspândi la alte organe.
Tipuri principale de cancer ovarian
- Cancerul ovarian epitelial – reprezintă aproximativ 90 % din cazuri și se dezvoltă în celulele epiteliale ale ovarelor. Include subtipuri precum carcinomul seros, mucinos și endometrioid.
- Tumorile cu celule germinale – mai rare, afectează celulele care formează ovulele și sunt mai frecvente la femeile tinere, răspunzând bine la tratament.
- Tumorile stromale – se formează în țesuturile de susținere ale ovarelor și pot produce simptome hormonale, facilitând uneori diagnosticarea timpurie.
Simptomele cancerului ovarian
Semnele sunt adesea nespecifice și pot fi confundate cu afecțiuni gastrointestinale sau urinare. Printre cele mai frecvente se numără:
Balonare persistentă și disconfort abdominal
Balonarea constantă și senzația de plinătate nu se ameliorează ușor.
Durere pelvină sau abdominală
Durerea persistentă în zona pelviană, fără o cauză evidentă, poate indica prezența tumorii.
Probleme digestive și modificări ale tranzitului intestinal
Constipația, diareea și senzația de sațietate rapidă sunt frecvente.
Nevoia frecventă de a urina
Presiunea tumorii asupra vezicii urinare poate genera nevoia urgentă și repetată de a urina.
Oboseală și pierdere în greutate neintenționată
Scăderea în greutate și oboseala extremă apar de regulă în stadii avansate.
Durere de spate și disconfort la contact sexual
Durerile de spate și dispareunia (durere la contact sexual) pot fi, de asemenea, semne ale bolii.

Factori de risc pentru cancerul ovarian
Deși nu garantează apariția bolii, acești factori pot crește probabilitatea de dezvoltare a cancerului ovarian:
Vârsta
Incidența este mai mare la femeile peste 50 de ani, în special după menopauză.
Istoricul familial și genetic
Prezența cancerului ovarian sau de sân în familie, precum și mutațiile genelor BRCA1 și BRCA2, cresc semnificativ riscul. Sindromul Lynch reprezintă, de asemenea, un factor important.
Terapii hormonale și tratamente de fertilitate
Utilizarea terapiei de substituție hormonală (TSH) postmenopauză, în special a combinațiilor estrogen‑progesteron, este asociată cu un risc ușor crescut.
Endometrioza
Această afecțiune, în care țesutul similar endometrului crește în afara uterului, poate favoriza apariția cancerului ovarian.
Factori legați de reproducere
Absența sarcinilor, debutul precoce al menstruației și menopauza târzie expun organismul la estrogeni pe o perioadă mai lungă, crescând riscul.
Metode de diagnostic pentru cancerul ovarian
Diagnosticul se realizează printr-o combinație de evaluări clinice și teste de laborator/imaginistice.
Examenul clinic și istoricul medical
Medicul efectuează un examen fizic și evaluează simptomele și factorii de risc, palparea zonei abdominale pentru detectarea eventualelor mase.
Testele de sânge
- CA‑125 – marker tumoral care, deși nu este specific, poate indica prezența cancerului ovarian, în special la femeile cu risc crescut.
- HE4 – utilizat în combinație cu CA‑125 pentru o evaluare mai precisă a riscului.
Ecografia transvaginală
Furnizează imagini detaliate ale ovarelor, ajutând la diferențierea tumorilor solide de chisturile benigne.
Tomografia computerizată (CT) și imagistica prin rezonanță magnetică (RMN)
Aceste tehnici oferă informații despre dimensiunea și răspândirea tumorii, esențiale pentru stadializare.
Biopsia
Confirmă diagnosticul prin analiza microscopică a țesutului prelevat, de obicei în timpul intervenției chirurgicale.
Laparoscopia
Procedură minim invazivă care permite vizualizarea directă a ovarelor și prelevarea de mostre pentru biopsie.
Importanța diagnosticării precoce
Detectarea în stadii incipiente crește semnificativ șansele de succes ale tratamentului. Din cauza simptomelor nespecifice, se recomandă femeilor cu factori de risc sau cu simptome persistente să solicite evaluări medicale și teste de screening.
Opțiuni de tratament pentru cancerul ovarian
Tratamentul se adaptează în funcție de stadiul bolii, vârsta și starea generală de sănătate a pacientei.
Intervenția chirurgicală
Procedura de bază constă în îndepărtarea ovarelor, trompelor uterine, uterului și a altor țesuturi afectate, urmată adesea de chimioterapie.
Chimioterapia
Se administrează după operație pentru a distruge celulele canceroase rămase, iar în unele cazuri poate fi utilizată și preoperator pentru reducerea dimensiunii tumorii.
Terapia țintită
Inhibitorii PARP și alte terapii țintite sunt indicate în cazurile cu mutații BRCA1/BRCA2 sau în recurență, vizând celulele canceroase cu efecte secundare reduse.
Radioterapia
Folosită rar, poate fi opțiune pentru controlul durerii și al simptomelor în stadiile avansate.
Monitorizarea și prevenția recurenței
După finalizarea tratamentului, pacientele sunt supuse monitorizării periodice prin analize de sânge, teste imagistice și evaluări clinice. Pentru femeile cu risc genetic crescut (ex. mutații BRCA), îndepărtarea preventivă a ovarelor și trompelor uterine poate reduce semnificativ probabilitatea apariției cancerului.
