Stafilococul auriu (Staphylococcus aureus) poate provoca de la simple infecții cutanate la forme grave precum pneumonie, endocardită sau șoc toxic, iar răspândirea sa se datorează purtătorilor asimptomatici și rezistenței la antibiotice.

Ce este stafilococul auriu?

Este o bacterie gram‑pozitivă, cu formă sferică (coci). Din peste 30 de tulpini de Staphylococcus, Staphylococcus aureus este una dintre cele mai periculoase. Bacteria trăiește în mod normal pe pielea și mucoasele majorității oamenilor, fără a produce simptome pe pielea sănătoasă, dar poate declanșa infecții severe atunci când pătrunde în țesuturi interne sau în fluxul sanguin.

Cauzele infecției cu stafilococ auriu

Deși poate fi prezent pe piele sau în nas fără a cauza boală, anumite tulpini rezistente la uscăciune, temperaturi extreme și acid gastric supraviețuiesc pe suprafețe precum prosoape sau lenjerie de pat. Aceste bacterii se pot transfera apoi la alte persoane sau pot migra în alte zone ale corpului, iar toxinele produse pot genera simptome specifice.

Simptomele infecției cu stafilococ auriu

Manifestările variază în funcție de zona afectată. Printre cele mai frecvente se numără:

Infecții cutanate

  • Foliculită – inflamație la baza firului de păr, cu ridicături roșii.
  • Impetigo – vezicule superficiale pline cu lichid, însoțite de mâncărime și răni.
  • Abcese sau furunculi – colecții dureroase de puroi sub piele.
  • Celulită – infecție a pielii și a țesutului subcutanat, cu roșeață în extindere.
  • Necroliză epidermică toxică – descuamare severă a pielii la sugari și copii mici.

Infecții în corp

  • Infecții mamare – mastită cu celulită și abcese, roșeață și durere intensă la nivelul mamelonului.
  • Infecții sinusale și otice – congestie nazală, febră, durere sinusala și la nivelul urechii, cefalee, secreții nazale purulente.
  • Pneumonie – febră mare, dificultăți respiratorii, tuse cu spută sângeroasă.
  • Infecția sângelui – febră persistentă și șoc, cu risc de deces în cazuri severe.
  • Endocardită – deteriorarea rapidă a valvelor cardiace, cu posibilă insuficiență cardiacă.
  • Osteomielită – inflamație și infecție a osului, însoțite de febră și dureri osoase.
  • Intoxicații alimentare – vărsături și diaree severe.
  • Sindrom de șoc toxic – formă gravă de septicemie, cu febră, dureri musculare și erupții cutanate.

Transmiterea stafilococului auriu

Bacteria se răspândește prin:

  1. Contact direct între persoane.
  2. Obiecte contaminate atinse de persoanele infectate sau de purtătorii bacteriei.
  3. Rareori, prin inhalarea picăturilor de aer conținând bacterii, dispersate prin tuse sau strănut.

Purtătorii asimptomatici pot muta bacteriile din nas în alte regiuni ale corpului, sporind riscul de răspândire.

Diagnosticul infecției cu stafilococ auriu

Medicul efectuează un examen fizic complet și colectează informații despre istoricul medical, simptome și debutul lor. Pentru confirmare se recurg la:

  • Analize de sânge și urină.
  • Prelevări de material infectat de pe piele sau secreții nazale.
  • Investigații imagistice, cum ar fi ecocardiografia sau tomografia computerizată (CT), în funcție de tipul de infecție suspectat.

Tratamentul infecției cu stafilococ auriu

Tratamentul depinde de tipul și severitatea infecției, precum și de prezența tulpinilor rezistente la antibiotice. Principalele măsuri includ:

  • Administrarea de antibiotice, inițial intravenos în cazuri grave, apoi oral la domiciliu.
  • Drenarea abceselor și, dacă este necesar, intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea țesuturilor infectate sau a materialelor străine.

Prevenirea infecției cu stafilococ auriu

Deși purtătorii sunt comuni, răspândirea poate fi limitată prin respectarea unor măsuri de igienă:

  • Spălarea corectă a mâinilor cu apă și săpun și dezinfectarea cu soluții pe bază de alcool.
  • Utilizarea batistelor de unică folosință pentru suflare nazală și aruncarea lor imediat.
  • Acoperirea și îngrijirea adecvată a rănilor cutanate.
  • Evitarea manipulării alimentelor în cazul diagnosticului de infecție cu stafilococ auriu.
  • Controale medicale periodice și testarea personalului medical pentru a preveni focarele în unitățile de sănătate.

Respectarea indicațiilor medicului și un tratament adecvat contribuie la vindecarea rapidă a infecției cu stafilococ auriu.