Conjunctivita, cunoscută popular ca „ochiul roșu”, este o inflamație a membranei subțiri care acoperă partea albă a ochiului și interiorul pleoapelor. Afecţiunea poate afecta persoane de toate vârstele și poate avea cauze infecţioase, alergice, chimice sau autoimune, necesitând în unele cazuri tratament medical urgent.

Cauzele conjunctivitei

1. Conjunctivita infecțioasă

Se declanșează prin prezența microorganismelor – bacterii, virusuri sau fungi.

  • Conjunctivita bacteriană: cauzată de Staphylococcus aureus, Streptococcus pneumoniae sau Haemophilus influenzae. Se manifestă prin secreții galbene sau verzui și lipirea pleoapelor dimineața.
  • Conjunctivita virală: de obicei provocată de adenovirusuri, foarte contagioasă. Simptomele includ lăcrimare excesivă, roșeață și senzație de corp străin în ochi.
  • Conjunctivita fungică: rară, apare la persoanele imunocompromise sau după traumatisme oculare.

2. Conjunctivita alergică

Se declanșează de reacții la alergeni precum polen, praf, păr de animale sau produse cosmetice. Este în general sezonieră și se caracterizează prin mâncărime intensă, roșeață, lăcrimare și edem palpebral.

3. Conjunctivita iritativă (chimică)

Apare în urma expunerii la substanțe iritante – clor din piscine, fum, poluanţi sau produse chimice – și se manifestă prin arsuri, disconfort și senzație de uscăciune oculară.

4. Conjunctivita autoimună

Poate fi asociată cu boli autoimune precum sindromul Sjögren, lupusul sau artrita reumatoidă.

Conjunctivita

Simptomele conjunctivitei

  • Roșeață oculară – semnul distinctiv al inflamației.
  • Senzație de arsură sau mâncărime.
  • Secreții – apoase, purulente sau mucoase, în funcție de tip.
  • Lăcrimare excesivă.
  • Fotofobie – disconfort la lumină.
  • Senzație de corp străin în ochi.
  • Umflarea pleoapelor.

Transmiterea conjunctivitei

Conjunctivita infecțioasă este extrem de contagioasă și se răspândește prin:

  • Contact direct – strângerea mâinii cu o persoană infectată.
  • Contact indirect – utilizarea în comun a prosoapelor, pernelor sau produselor cosmetice.
  • Picături respiratorii – strănut sau tuse în apropierea unei persoane sănătoase.

Conjunctivita alergică și cea iritativă nu sunt contagioase.

Diagnosticarea conjunctivitei

Diagnosticul este pus de un medic oftalmolog, care evaluează simptomele și istoricul pacientului. În anumite cazuri se pot efectua:

  • Examen bacteriologic al secrețiilor oculare pentru identificarea agentului patogen.
  • Teste alergologice în suspiciunea de conjunctivită alergică.

Tratamentul conjunctivitei

1. Conjunctivita bacteriană

  • Antibiotice topice – picături sau unguente (ex.: cloramfenicol, tobramicină).
  • Curățarea ochilor cu soluție salină sterilă.

2. Conjunctivita virală

  • Nu necesită antibiotice.
  • Comprese reci pentru ameliorarea disconfortului.
  • În cazuri severe, picături antivirale sau lacrimi artificiale prescrise de medic.

3. Conjunctivita alergică

  • Antihistaminice – picături oftalmice sau medicamente orale.
  • Evitarea alergenilor cunoscuți.
  • Lacrimi artificiale pentru clătirea ochilor.

4. Conjunctivita iritativă

  • Spălarea imediată a ochilor cu apă sau soluție salină.
  • Evitarea expunerii ulterioare la substanțele iritante.

5. Conjunctivita autoimună

  • Tratament specific bolii autoimune subiacente.
  • Lacrimi artificiale și antiinflamatoare topice.

Măsuri de prevenire a conjunctivitei

  • Igiena mâinilor – spălare frecventă cu apă și săpun.
  • Evitarea atingerii ochilor pentru a preveni contaminarea.
  • Igiena obiectelor personale – utilizarea de prosoape și lenjerie de pat individuală.
  • Folosirea individuală a produselor cosmetice.
  • Îndepărtarea alergenilor – menținerea casei curate și evitarea expunerii la polen sau praf în cazul conjunctivitei alergice.