Călin Georgescu parcurge în această perioadă un turneu prin mai multe județe ale țării, prezentându-se în fața agricultorilor drept un lider preocupat de soarta „gliei strămoșești”. După vizite în județul Olt, printre solarii, și în Argeș, acesta promovează un discurs bazat pe naționalism și pe ideea că agricultura de subzistență reprezintă cheia puterii economice a României.

Turneu electoral printre solarii și dealuri

Strategia lui Călin Georgescu include vizite directe în zonele rurale, unde acesta discută cu oamenii care muncesc pământul. Mesajul său central sugerează că România poate deveni o națiune invidiată la nivel global prin cultivarea produselor tradiționale, precum castraveții, salata sau mărarul.

Deși pozează într-un strateg cu experiență în organizații internaționale, soluțiile propuse de Georgescu sunt considerate de critici ca fiind de o „primitivitate economică”. Acesta le explică agricultorilor că bunăstarea universală poate fi atinsă prin metodele clasice de muncă, ignorând realitățile tehnologice ale secolului XXI.

Realitatea crudă a agriculturii de subzistență

În timp ce discursul său pune accent pe „sfințenia pământului”, datele economice arată o situație dificilă pentru micii producători din România:

  • Fragmentarea terenurilor: Aproximativ 90% dintre exploatațiile agricole din România au o suprafață mai mică de 5 hectare.
  • Productivitate scăzută: Cultivarea pe cont propriu a unor suprafețe mici, folosind tehnici rudimentare, nu aduce bogăție, ci asigură doar supraviețuirea de pe o zi pe alta.
  • Dependența de intermediari: Lipsa spațiilor de depozitare îi obligă pe fermieri să își vândă marfa pe sume derizorii la marginea drumului.

Tehnologia versus sapa: Discrepanța dintre discurs și economie

Criticii atrag atenția că utilizarea agricultorilor drept decor pentru clipurile electorale nu rezolvă problemele reale ale acestora, precum seceta, lipsa irigațiilor sau incompetența autorităților. În loc să promoveze modernizarea, Georgescu mizează pe exploatarea sentimentului de abandon al oamenilor din mediul rural.

„O țară nu se mai schimbă astăzi cu sapa. O țară se schimbă cu laptopul, cu tehnologia, cu automatizarea, cu logistica și cu strategii comerciale inteligente”, este una dintre principalele contraargumente la viziunea propusă de acesta. Izolarea economică și utilizarea uneltelor vechi sunt văzute ca obstacole în calea profitului și a accesului la piețele internaționale.

Care sunt soluțiile reale pentru fermierii români?

Pentru ca agricultura românească să devină cu adevărat prosperă, experții sugerează măsuri pragmatice, departe de lozincile naționaliste. Acestea includ:

  • Asocierea în cooperative: Crearea unor entități mari care să poată negocia prețurile pentru utilaje și îngrășăminte.
  • Puterea de negociere: Doar uniți, producătorii pot impune condiții în fața marilor lanțuri de supermarketuri.
  • Procesarea materiei prime: Construirea de fabrici de procesare și depozite frigorifice moderne pentru a adăuga valoare produselor.
  • Digitalizarea: Implementarea planurilor de afaceri riguroase și a tehnologiilor de ultimă oră.

În ciuda acestor nevoi concrete, Călin Georgescu continuă să promoveze ideea că „oculta mondială” se teme de agricultura tradițională românească. După fiecare vizită în județe, acesta lasă în urmă aceleași probleme nerezolvate, în timp ce fermierii rămân să se confrunte singuri cu sărăcia și lipsa de perspective.

Sursă expresspress.ro