Cum va plăti România eșecul legii salarizării. Economist : „Statul trebuie să înlocuiască banii europeni cu împrumuturi scumpe”

România va pierde definitiv 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din cauza eșecului adoptării noii legi a salarizării unitare. Economistul Adrian Mitroi avertizează că statul va fi obligat să compenseze această sumă prin împrumuturi costisitoare, care vor genera dobânzi anuale de peste 50 de milioane de euro. Eșecul reformei salarizării, un jalon esențial pentru deblocarea fondurilor europene, pune presiune suplimentară pe bugetul de stat. Potrivit economistului Adrian Mitroi, cele 770 de milioane de euro reprezentau lichidități care nu mai pot fi recuperate. „Cash-ul acela este pierdut. Sunt 3,8 miliarde de lei echivalent. La cât ne împrumutăm noi local, un pic mai ieftin deocamdată, 6,5-7%, asta înseamnă peste 50 de milioane de euro echivalent pe an, adică probabil aproape 5 milioane pe lună. Bani pe care i-am pierdut și nici nu-mi dau seama de ce”, a declarat Adrian Mitroi la Digi24.

Împrumuturi scumpe pentru acoperirea deficitului

România va trebui să găsească surse alternative de finanțare pentru a acoperi absența acestor fonduri, fie prin piețele de capital, fie prin creșterea deficitului bugetar. Mitroi subliniază că piața internă este deja suprasolicitată. „Noi trebuie să luăm banii aceia din altă parte. E clar, din piață și foarte scump, cum vă spuneam, și de pe piața externă. Piața internă este limitată, a luat deja maximum cât putea să ia. Și trebuie să luăm banii ăștia în plus ori să trecem la deficit, probabil în jur de 0,2-0,5. Numai asta nu ne trebuie acum, într-un context economic oricum foarte complicat internațional”, a explicat economistul. Acesta a criticat atitudinea clasei politice, susținând că liderii partidelor se concentrează pe acuzații reciproce în loc să analizeze impactul financiar. „Este incredibil cu câtă lejeritate, nu doar că dau vina, pentru că am agreat că o să dea vina între ei, dar nici măcar nu fac cea mai mică aluzie la consecințele acestei boacăne extraordinare în plan financiar, în primul rând”, a adăugat acesta.

Dispute politice pe marginea reformei

Blocajul a apărut după ce negocierile nu au dus la o variantă de lege care să respecte cerințele de echitate și sustenabilitate bugetară impuse de Comisia Europeană. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a acuzat PSD că a blocat proiectul din rațiuni electorale. În replică, deputatul PSD Florin Manole a susținut că responsabilitatea aparține Guvernului Bolojan, afirmând că proiectul propus nu îndeplinea criteriile europene.

Riscul retrogradării ratingului de țară

Pe lângă pierderea directă a banilor, economistul avertizează că România riscă o reacție negativă din partea agențiilor de rating, ceea ce ar putea scumpi și mai mult împrumuturile viitoare. „Nu uitați că mai avem un rating și probabilitatea de rating în jos începe să crească exponențial. Pentru că, cu siguranță, o să vedem acum o discuție inutilă și fără rost, politică, iar lucrurile cele mai importante vor fi evitate și lăsate acolo, poate vor trece de la sine. Nu-i adevărat. Economia nu se joacă, iar consecințele vor fi clare”, a avertizat Adrian Mitroi. Ca soluție de criză, economistul a menționat că Parlamentul ar fi putut prelungi aplicarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei. „Trebuia luată o hotărâre de Parlament să prelungească CASS-ul pentru pensiile peste 3.000 de lei, ca să fie sursa miliardului aceluia pe care l-a găsit Comisia Europeană lipsă acolo. Dacă aveam asta, le arătam și sursa banilor și o rezolvam cumva”, a precizat acesta. Deși a admis că măsura ar fi fost un compromis dur, Mitroi a concluzionat că prioritatea ar fi trebuit să fie securizarea fondurilor europene: „Ne puneam sacul în căruță, chiar dacă mai curgeau grăunțele din el, și după aceea discutam. Găseam noi ceva după aceea. Să ne fi văzut cu banii aceia”.