Hipertensiunea arterială, supranumită „ucigașul tăcut”, afectează aproximativ 40 % dintre adulții din România și poate declanșa infarct miocardic, accident vascular cerebral sau insuficiență renală dacă nu este depistată și tratată la timp.

Ce este hipertensiunea arterială?

Hipertensiunea arterială reprezintă creșterea anormală a tensiunii sângelui în artere, adică forța cu care sângele apasă pe pereții vaselor. Valorile normale sunt în general sub 120/80 mmHg. Dacă tensiunea sistolică depășește constant 140 mmHg sau tensiunea diastolică depășește 90 mmHg, vorbim de hipertensiune arterială.

Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 40 % dintre adulții români suferă de această afecțiune, de multe ori fără să știe.

Cauzele hipertensiunii arteriale

Tipuri principale

  • Hipertensiune arterială primară (esențială) – reprezintă peste 90 % din cazuri și nu are o cauză clară identificabilă. Este influențată de factori genetici, stil de viață și mediu.
  • Hipertensiune arterială secundară – apare ca urmare a altor afecțiuni, cum ar fi boli renale, tulburări hormonale sau utilizarea anumitor medicamente.

Factori de risc

  • Consumul excesiv de sare
  • Obezitatea și sedentarismul
  • Fumatul și consumul exagerat de alcool
  • Stresul cronic
  • Vârsta înaintată
  • Antecedente familiale de hipertensiune

Simptomele hipertensiunii arteriale – cum îți dai seama?

În stadiile incipiente, hipertensiunea este adesea asimptomatică. Uneori pot apărea dureri de cap, amețeli, senzație de oboseală sau vedere încețoșată, dar aceste semne sunt nespecifice și pot fi ușor trecute cu vederea.

Singura metodă sigură de diagnostic este măsurarea regulată a tensiunii arteriale cu un tensiometru de calitate, disponibil în farmacii și magazine specializate. Medicii recomandă monitorizarea periodică, în special după vârsta de 40 de ani sau la persoanele cu factori de risc.

Prevenție și control al hipertensiunii

Adoptarea unui stil de viață sănătos este esențială pentru prevenirea și gestionarea hipertensiunii.

  • Reducerea consumului de sare: nu depăși 5 g pe zi (aproximativ o linguriță).
  • Alimentație echilibrată: includă fructe, legume proaspete, cereale integrale și proteine slabe.
  • Activitate fizică regulată: cel puțin 150 minute pe săptămână de exerciții moderate (mers rapid, înot etc.).
  • Menținerea greutății corporale sănătoase: excesul de greutate crește riscul de hipertensiune și alte boli cardiovasculare.
  • Renunțarea la fumat și limitarea alcoolului: ambele subminează tensiunea arterială și sănătatea inimii.
  • Gestionarea stresului: tehnici precum meditația, yoga sau hobby-urile pot reduce impactul stresului asupra tensiunii.

Tratament medicamentos – când este necesar?

Dacă modificările stilului de viață nu reușesc să aducă tensiunea în limitele normale, medicul poate prescrie medicamente antihipertensive. În România, cele mai frecvent utilizate clase sunt:

  • Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA)
  • Blocanții receptorilor de angiotensină II (BRA)
  • Diureticele
  • Beta‑blocantele
  • Blocanții canalelor de calciu

Este vital să urmezi indicațiile medicului, să nu întrerupi tratamentul fără consult și să monitorizezi regulat tensiunea și eventualele efecte secundare.

Riscurile hipertensiunii netratate

  • Boli cardiovasculare: infarct miocardic, insuficiență cardiacă, aritmii.
  • Accident vascular cerebral (AVC): principalul factor de risc pentru AVC ischemic sau hemoragic.
  • Afecțiuni renale: deteriorarea funcției renale și posibila insuficiență renală cronică.
  • Afectarea vederii: retinopatie hipertensivă și pierderea vederii.

Când să consulți medicul?

Dacă ai tensiuni repetate peste valorile normale sau experimentezi dureri puternice de cap, amețeli severe, dificultăți de respirație sau dureri în piept, solicită imediat un consult medical. Pentru adulții fără factori de risc, controlul anual al tensiunii este recomandat; la cei cu predispoziții sau boli asociate, monitorizarea trebuie să fie mai frecventă.

Acest articol oferă informații generale și nu înlocuiește consultul medical specializat. Pentru diagnostic precis și tratament personalizat în cazul hipertensiunii arteriale, se recomandă consultarea unui medic cardiolog sau specialist în boli interne.